înainte de orice, vreau să vă mulțumesc pentru numeroasele mesaje pe care mi le-ați trimis, dar, mai presus de toate, de cele peste 100 de accesări. e un început minunat!
acum, să trecem la subiect! boboceala...primul an din viața de licean. mulți spun că ar fi cel mai mișto an de liceu, că îți faci prietenii care vor dura toată viața, că simți primii fiori ai dragostei adolescentine...
boboceala mea a început în secunda în care am ieșit din sala de examen, după proba la matematică. deși, teoretic, absolvisem clasa a opta cu aproape două săptămâni în urmă. atunci, însă, vedeam în fața ochilor doar un examen pentru care trebuia să dau tot ce am mai bun.
tot în ziua aia, 21 iunie, când a venit mama acasă, am strâns-o în brațe și am exclamat "să înceapă boboceala!". peste doar câteva zile am primit rezultatele de la examen. mi-am promis să fac din vara asta una memorabilă. de atunci am simțit că am intrat într-o cu totul altă lume. începusem să vorbesc cu elevi din diferite licee. eram impresionat de ce amintiri frumoase aveau din clasa a noua. am auzit de cel puțin trei ori expresia "a fost cel mai frumos an din viața mea".
pe 13 iulie eram deja, în mod oficial, boboc în Vianu. cum spuneam, intrasem parcă intr-un alt univers. nu aveam absolut nicio idee că se organizează întâlniri ale bobocilor, ba chiar că unele licee au adevărate tradiții în ceea ce privește astfel de evenimente.
prima întâlnire a bobocilor din Vianu, cea neoficială, a avut loc la Berăria H. a fost un prilej excelent să ne cunoaștem și să socializăm.
a doua întâlnire a fost complet diferită. a fost prima mea petrecere adevărată de licean. am făcut atunci cunoștință și cu Centrul Vechi, care, între timp, a devenit unul dintre locurile mele preferate din București. Jack's Pub, localul în care a avut loc petrecerea, a fost genial. muzica mi-a plăcut la nebunie, iar cei de la Stamp:out au făcut o treabă excelentă. toată lumea dansa, cânta, se simțea bine. atmosfera era dezlănțuită...welcome to the high school life! întâlnirea bobocilor din Sava a avut loc aproape în același timp, tot în Centrul Vechi. când petrecerea vianiștilor era pe terminate, am dat o fugă și până la saviști, unde m-am revăzut cu două foste colege, mândre boboace în CNSS. prima petrecere de boboc a fost, indubitabil, de neuitat.
vacanța nu era insă nici pe departe gata.
acum, să trecem la subiect! boboceala...primul an din viața de licean. mulți spun că ar fi cel mai mișto an de liceu, că îți faci prietenii care vor dura toată viața, că simți primii fiori ai dragostei adolescentine...
boboceala mea a început în secunda în care am ieșit din sala de examen, după proba la matematică. deși, teoretic, absolvisem clasa a opta cu aproape două săptămâni în urmă. atunci, însă, vedeam în fața ochilor doar un examen pentru care trebuia să dau tot ce am mai bun.
tot în ziua aia, 21 iunie, când a venit mama acasă, am strâns-o în brațe și am exclamat "să înceapă boboceala!". peste doar câteva zile am primit rezultatele de la examen. mi-am promis să fac din vara asta una memorabilă. de atunci am simțit că am intrat într-o cu totul altă lume. începusem să vorbesc cu elevi din diferite licee. eram impresionat de ce amintiri frumoase aveau din clasa a noua. am auzit de cel puțin trei ori expresia "a fost cel mai frumos an din viața mea".
pe 13 iulie eram deja, în mod oficial, boboc în Vianu. cum spuneam, intrasem parcă intr-un alt univers. nu aveam absolut nicio idee că se organizează întâlniri ale bobocilor, ba chiar că unele licee au adevărate tradiții în ceea ce privește astfel de evenimente.
prima întâlnire a bobocilor din Vianu, cea neoficială, a avut loc la Berăria H. a fost un prilej excelent să ne cunoaștem și să socializăm.
|
am descoperit și locuri incredibile în București. de exemplu, strada Arthur Verona. văzusem pe rețelele de socializare poze foarte frumoase de acolo, mai ales cele cu vestitul tablou "n-am simțit nimic". dacă ajungeți în zonă, să nu ratați o plimbare printre rafturile Cărtureștiului, încheiată cu un ceai în Grădina Verona.
Comentarii
Trimiteți un comentariu